Poate ca esti scund, grasut si chel. Dar poate ca alergi 40 de kilometri pe saptamana, mananci 6 pana la 8 portii de legume si fructe zilnic, evitand totodata mancarea procesata sau pe cea grasa.
Crezi ca asa ceva nu e posibil? Din pacate, viata nu e dreapta. Iar persoana descrisa mai sus chiar exista. Are si un nume, Steven Blair.
E profesor universitar in Carolina de Sud si studiaza chiar rolul exercitiului fizic in viata de zi cu zi.
E cel mai bun exemplu ca poti face tot ce trebuie si tot nu vei arata ca o persoana in forma. Insa vestea buna e ca poti arata asa, dar sa fii mult mai sanatos decat cineva inalt, atletic si cu zambetul sau pectoralii lui Brad Pitt.
Conform Reader's Digest, genele, dezechilibrul hormonal si chiar anumite virusuri joaca un rol important in instalarea obezitatii. A manca mai putin si a face mai multa miscare pot sa nu aiba ca efect scaderea in greutate.
E simplu sa privesti o persoana si sa o judeci la suprafata. "E gras, probabil si lenes din moment ce nici nu incearca sa slabeasca". Din pacate, nu e intotdeauna adevarat. Inspirati de cele mai recente studii de specialitate, redactorii Reader's Digest au intocmit o lista cu lucrurile mai putin stiute, dar care isi pun pecetea asupra greutatii corporale.
1. Obezitatea chiar este genetica
Exista aproximativ 100 de gene ale obezitatii, explica Claude Bouchard, director executiv la Pennington Biomedical Research Center, in cadrul Louisiana State University System. Unii dintre noi le avem, altii nu.
Totusi, daca aceasta informatie genetica este inscrisa in codurile organismului, nu inseamna ca tocmai ti-ai primit condamnarea.
Exercitiile regulate pot micsora riscul ca obezitatea sa se instaleze.
2. Unii au mai multe celule grase
Iar diversitatea este extrem de mare, unele persoane avand chiar de doua ori mai multe celule grase decat altele, dupa cum explica Kirsty Spalding, de la Institutul Karolinska din Stockhaolm.
Mai rau e ca poti slabi oricat, iar numarul celulor grase va ramane acelasi. Acest gen de celule incep sa se formeze, in unele cazuri, chiar de la varsta de doi ani, procesul oprindu-se in adolescenta.
3. Stresul chiar ingrasa
Situatiile stresante (legate de contul din banca care se goleste ori de seful care nu-ti lasa nicio clipa de liniste) nasc nevoia de gustari care abunda in carbohidrati. Acest tip de alimente nu fac decat sa calmeze hormonii stresului. Iar acesti hormoni ai stresului favorizeaza depunerile de grasime.
Azi, ne luptam cu stresul de pe un scaun comod, iar caloriile neutilizate tind sa se acumuleze in zona mijlocului.
Pentru a elibera stresul, du-te la ore de yoga sau petrece timp cu familia.
4. Sarcina mamei tale si-a pus amprenta pe destinul tau
Daca tigarile fumate de mama au ca rezultat un fat mic, iar alcoolul poate avea urmari asupra dezvoltarii creierului acestuia, de ce mancarea nu ar avea? Mai ales cea mai putin sanatoasa.Zaharul si mancarurile grase, consumate de mama si, respectiv, fat, isi pun amprenta asupra dezvoltarii ulterioare a acestuia.
Un studiu realizat in Pennington a aratat ca femelele cobai gestante care erau supraponderale aveau un nivel al glucozei foarte ridicat, la fel ca si al acizilor grasi. Aceste molecule atrag dupa sine eliberarea proteinelor care pot afecta, in creierul fatului, controlul apetitului si sistemul metabolic al fatului.
Iar ceea ce este adevarat in cazul soarecilor tinde sa fie adeavarat si in cazul oamenilor. Medicii de la Universitatea de Stat din New York au comparat copiii nascuti de mame inainte si dupa ce au suferit un o operatie de bypass gastric.
S-a observat ca, desi mamele suferisera operatia, si evident erau mult mai slabe decat la prima nastere, si cel de-al doilea copil avea 50% sanse de a deveni obez, probabilitate transmisa prin gene. Insa o alimentatie corecta a viitoarei mamici poate influenta pozitiv viitorul copilului.
5. Somnul conteaza
Multi medici ar face bine sa prescrie celor care au probleme cu greutatea, in loc de pastile, mai mult somn. Mai multe ore de somn dau o senzatie de satietate, iar kilogramele vor fi pierdute in mod spontan, explica specialistul american Louis Aronne.
Daca se doarme mai putin de 7 - 8 ore pe noapte, apare un dezechilibru hormonal. Acesta consta, conform cercetatorilor de la Universitatea Chicago, in descresterea nivelului de leptina (cel care da senzatia de satietate) si cresterea nivelului unui alt hormon, grelina (vinovat pentru aparitia senzatiei de foame).
Rezultatul este ca ne simtim flamanzi chiar si atunci cand nu suntem. Asta, chiar daca, in realitate, avem nevoie doar de somn.
6. Greutatea partenerului de viata e importanta
Si asta pentru ca cei doi ajung sa aiba obiceiuri alimentare apropiate, traind impreuna. Insa daca unul dintre ei va slabi, sansele ca si celalalt sa il urmeze sunt destul de mari, daca acesta va deveni gelos.
In plus, un studiu publicat in England Journal of Medicine arata ca obezitatea este contagioasa. Cu alte cuvinte, daca unul dintre soti este obez, sansele ca si celalalt sa ia proportii asemanatoare sunt de 37%. Iar "molima" se poate raspandi si in cercul de prieteni.
7. Dulciurile, si nu doar ele, chiar creeaza dependenta
In timp ce mancarea nu creeaza dependenta la modul in care alcoolul sau drogurile o fac, exista studii care au demonstrat ca exista, totusi, unele similaritati. Cand subiectii din Philadelphia au fost supusi unui test, fiindu-le aratate cartonase cu numele mancarurilor preferate, in creierele lor s-au activat aceiasi centri care se activeaza in cazul depdendentilor de droguri.
De vina ar putea fi dopamina, care se afla in stransa legatura cu motivatia si placerea, dupa cum au eplicat cercetatorii americani. Daca oamenii obezi ar avea mai putini receptori ai dopaminei, n-ar mai avea probabil nevoie de atata mancare pentru a fi satisfacuti.
8. Infectiile la ureche pot avea ca rezultat obezitatea
Timp de mai multi ani s-a suspectat ca ar putea exista o legatura intre unele probleme ale urechii si greutate. In final, un studiu a certificat acest lucru, concluzionand ca infectiile repetate ale urechii, care pot denatura si gustul mancarii, pot avea ca rezultat aparitia obezitatii, mai ales in cazul persoanelor de peste 35 de ani.
S-a descoperit ca cei care avusesera probleme cu urechile mancau cu o placere mai mare dulciurile si mancarurile grase, uneori exagerand. Si asta pentru ca unii nervi erau distrusi, iar ei simteau doar o parte din gustul mancarii. Chiar si doar cateva calorii in plus, vreme indelungata, isi arata urmarile la un moment dat.
In cazul copiilor, infectiile la urechi sunt la fel de greu de evitat ca si racelile. Totusi, daca adultii evita sa fumeze langa ei, riscul de a avea probleme cu urechile scade semnificativ
In niciun caz nu trebuie consumat, si cu toate acestea continuam sa mancam, cateodata voit, cateodata fara stiinta, substanta alba daunatoare sanatatii.
